Dermatita atopică, afecțiunea pielii care duce la depresie

Care sunt cauzele bolii ce afectează țările dezvoltate

La nivel mondial, 2 din 10 copii suferă de dermatită atopică. 3 dintre ei vor ajunge adulți în pragul depresiei. În ultimii 40 de ani, cazurile celor diagnostiați cu această boală a pielii s-au triplat. Prejudecățile celor din jur, stresul sau insomniile datorate simptomelor supărătoare îi fac pe adulții care se confruntă cu această afecțiune să treacă prin episoade de depresie și chiar să se gândească la sinucidere.

Îngrijorarea crește odată cu prevalența acestei boli, care afectează cu predilecție populația din mediul urban, din țările dezvoltate. Specialiștii au constatat că riscul de apariţie al dermatitei atopice este mai mare la copiii care provin din familii mai mici şi cu un statut socio-economic mai dezvoltat. O explicaţie pentru această creştere a prevalenţei este reprezentată de „hygenic hypothesis” care sugerează faptul că stimularea sistemului imun prin expunerea la virusuri, bacterii sau endotoxine în perioada prenatală sau în cadrul copilăriei precoce poate preveni apariţia bolilor alergice, precum dermatita atopică sau astmul.

Dar ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică (DA) este o afecțiune cronică a pielii, care se caracterizează prin prurit - mâncărime persistentă și aspectul pielii uscate. Este o boală de lungă durată, genetică, ce cauzează iritație pe termen lung și reapare ocazițional. Poate afecta fața, gâtul, coatele, încheieturile și genunchii. Dermatita atopică este caracterizată prin: pete roșii, uscate, inflamație, mâncărime și piele îngroșată de la scărpinat repetat. Poate fi însoțită de astm sau febra fânului.

Boala afectează bărbații și femeile deopotrivă și reprezintă 10% -20% din toate trimiterile către dermatologi. Afecțiunea apare cel mai des la sugari și copii, iar riscul de a dezvolta acest tip de eczemă scade considerabil odată cu creșterea vârstei. 65% dintre pacienți dezvoltă primele simptome în primul an de viață, iar la 90% dintre ei simptomele apar până la vârsta de 5 ani. Debutul bolii după vârsta de 30 de ani este neobișnuit și are loc adesea după expunerea pielii la condiții dure.

Când mă prezint la medic pentru diagnostic?

Principalul factor de risc al dermatitei atopice este istoricul medical personal sau familial, însă poate să apară și ca urmare a unor alergii, astmului sau febrei fânului.

Există cel puțin 11 tipuri diferite de afecțiuni ale pielii care produc eczeme, iar aceste afecțiuni diferă ușor unele de altele. Cheia unui tratament de succes este identificarea tipului de eczemă. Diagnosticul este făcut pe baza examinării fizice și a analizei vizuale a pielii. Istoricul medical al alergiilor și istoricul medical vor oferi suport în diagnosticare. Mâncărimea este necesară, dar nu suficientă pentru a pune un diagnostic de dermatită atopică, prin urmare, adesea, este necesar să se ia in calcul și alte tipuri de erupții care prezintă acest simptom. Biopsia este rareori ajutătoare în stabilirea diagnosticului. Mulți pacienți cu dermatită atopică severă pot avea un număr crescut de eozinofile (un anumit tip de globule albe) și / sau un nivel crescut de IgE seric. Aceste teste de sânge pot susține diagnosticul. În plus, pot fi trimise în laborator probe pentru a exclude infecțiile stafilococice ale pielii, care pot complica dermatita atopică.

Mă pot vindeca de dermatita atopică?

Fiind o afecțiune cronică, dermatita atopică nu poate fi vindecată, însă există numeroase soluții pentru a preîntâmpina înrăutățirea reacțiilor pielii: o bună hidratare utilizând creme, loțiuni sau unguente, evitarea factorilor declanșatori - precum dulciurile, stresul, obezitatea, săpunurile, detergenții, praful și polenul - eliminarea unor alimente, precum ouăle sau laptele. De asemenea, sunt recomandate băile scurte sau dușuri de 10-15 minute și folosirea apei la temperatură moderată, nu fierbinte, utilizarea săpunurilor pentru piele sensibilă, întrucât cele care conțin deodorant sau săpunurile antibacteriene pot îndepărta mai mult grăsimile naturale ale pielii, uscând-o, dar și uscarea cu atenție – după baie, pielea se șterge ușor cu un prosop moale și se aplică hidratanți pe pielea încă umedă. În special în cazul copiilor care suferă de dermatită atopică, prevenirea zgârieturilor este foarte importantă. Identificarea tratamentelor naturale potrivite și folosirea hainelor speciale ajută la protejarea pielii lor sensibile. Pot fi utilizate creme naturale ce conțin miere, cunoscută pentru efectul ei antiinflamator, sau produse ce conțin ulei de măsline ori aloe vera. În materie de haine, persoanele care se luptă cu dermatita atopică au nevoie de o protecție superioară față de cei care suferă de dermatită de contact, de exemplu. Dacă celor din urmă le este recomandat să poarte mănuși, manșon, pentru cei cu dermatită atopică este nevoie și de tricouri sau pantaloni speciali, din fibră produsă din celuloză de masă lemnoasă și zinc antiinflamator, care ajută la calmarea pielii sensibile și o protejează de iritanții și alergenii externi.

Dermatita atopică poate fi ținută sub control fie prin produse de tip OTC (fără rețetă), fie cu medicamente pe bază de rețetă medicală, precum steroizi topici, corticosteroizi cu administrare orală sau antiinflamatoare injectabile. O altă soluție poate fi fototerapia, însă este mai costisitoare și presupune 2-3 sedințe pe săptămână.

Sursă foto: https://www.dermatologytimes.com/article/game-changer-children-atopic-dermatitis