bara-galbena.jpg

Cum să te aperi de efectele dermatitei atopice

mana.jpg

Dermatita atopică este o boală cronică, cu determinism genetic, care poate afectea întreaga suprafață cutanată. Această boală, cunoscută și sub denumirea de eczemă atopică, debutează în mod caracteristic în prima copilărie, dar poate apărea și la vârsta adultă.

DA apare din cauza unei predispoziții genetice și nu este transmisibilă prin contact cu alte persoane. Dacă unul dintre părinţi este afectat, atunci probabilitatea ca şi copilul să dezvolte dermatită atopică este între 25 şi 30%; în cazul în care ambii părinţi sunt afectaţi, atunci probabilitatea creşte la 50-75%. Specialiștii apreciază că 10-20% dintre copii și 1-3% dintre adulți suferă de dermatită atopică, iar prevalența bolii este în creștere, în special în țările dezvoltate.

Semne că trebuie să mergi la doctor

Pielea uscată, pruritul (mâncărimea), în special noaptea, maculele (petele) / papulele (umflăturile) roșii, veziculele, eroziunile / excoriațiile, crustele, pielea îngroșată – sunt doar câteva dintre semnele dermatitei atopice. Dacă apar aceste semne și simptome este bine să te prezinți la medicul specialist pentru diagnostic și tratament corect, astfel încât boala să fie controlată și să se evite agravarea și apariția complicațiilor.

Prezentarea la medic este necesară mai ales dacă disconfortul este atât de mare încât afectează somnul și activitățile zilnice, leziunile cutanate par infectate (apar pustule, cruste galbene sau multe vezicule extinse pe o zonă mai mare roșie), apare stare generală de rău sau febră.

Măsuri generale

Identificarea și EVITAREA FACTORILOR IRITANȚI / SENSIBILIZANȚI pentru piele vor duce la perioade lungi de remisiune a bolii și diminuarea simptomatologiei. O serie de factori și substanțe din mediu pot irita pielea pacientului cu dermatită atopică: de natură fizică, mecanică (ex. materialele textile aspre – lână), chimică (ex. acizi, solvenți, înălbitori, detergenți, transpirația excesivă) sau biologici (microbii, anumite alergene pentru unii pacienți). În cazul pacienților la care este dovedită sensibilizarea la anumiți alergeni de mediu sau alimentare, respectiv la anumite substanțe chimice, evitarea acestora conform recomandărilor medicului specialist este esențială pentru un bun control al bolii.

Uscăciunea pielii, care este o caracteristică importantă a bolii, trebuie combătută prin EMOLIEREA permanentă a pielii și folosirea unor produse de curățare dermatocosmetice speciale pentru piele atopică. Baia trebuie făcută în apă călduță, să nu dureze prea mult timp, pielea să nu fie uscată complet după baie (ștergere cu un prosop moale, prin tamponare pentru îndepărtarea excesului de apă, nu prin frecare – poate irita), iar crema emolientă să fie aplicată imediat, pe toată suprafața corpului.

Tratamente disponibile

Terapia antiinflamatoare topică

GLUCOCORTICOSTEROIZII – reprezintă tratamentul antiinflamator de primă linie în dermatita atopică.

Există multe preparate pe bază de corticosteroizi care pot fi folosite în tratamentul leziunilor de dermatită atopică, eficiența acestora depinzând de potența moleculei, de dozaj și de aplicarea corectă.

Medicul specialist va indica preparatul cel mai potrivit în funcție de forma farmaceutică (loțiune / cremă / unguent), severitatea și localizarea leziunilor, vârsta pacientului, de obicei pe o perioada limitată de timp, pentru remisiunea puseelor de dermatită. În cazul leziunilor recurente, necontrolate doar prin măsurile corecte de hidratare și emoliere, se poate aborda o atitudine proactivă, cu aplicarea locală de corticosteroizi de 2 ori pe săptămână, pe zonele în care reapar de obicei leziunile cutanate, pentru o perioada mai lungă de timp (de obicei studiile cu corticosteroizi cu aplicare intermitentă timp mai îndelungat s-au  desfășurat pe maximum 20 săptămâni).

Glucocorticosteroizii topici pot avea o serie de efecte adverse la nivelul pielii precum atrofia cutanată (subțierea pielii), apariția de telangiectazii (mici dilatații ale vaselor de sânge sub formă de stea), de echimoze (vânătăi), cicatrici, leziuni de tip acneiform, în unele cazuri chiar și reacții alergice de contact. De aceea, tratamentul de lungă durată trebuie monitorizat prin examinarea atentă a pielii.

INHIBITORII DE CALCINEURINĂ – sunt o clasă relativ nouă de medicamente antiinflamatoare. Se administrează topic în dermatita atopică. Deși nu conțin steroizi, sunt eficienți în tratarea erupțiilor și a mâncărimii cauzate de dermatita atopică. De obicei sunt recomandați după remisiunea puseelor de dermatită atopică sub tratament corticosteroid topic, în tratamentul proactiv intermitent (de 2 ori pe săptămână) posibil pe termen mai lung (până la 1 an). Unul dintre avantaje este că pot fi aplicați și pe zone mai sensibile, cu tegument mai subțire (ex. față, gât, zona ano-genitală, zone de pliuri), pentru că nu provoacă atrofie.

Printre efectele adverse cele mai frecvente se numără senzația de căldură, arsură sau înțepătură la locul aplicarii, care dispare de obicei după câteva zile. În 2006, FDA a emis o avertizare asupra unei posibile conexiuni între inhibitorii topici de calcineurinei și cancer, însă admite că vor trece zeci de ani de cercetări pentru a determina dacă există o dovadă clară a acestui risc. Se recomandă ca pe durata tratamentului pacienții să folosească creme de protecție solară eficiente. Nu sunt indicați sub vârsta de 2 ani.

Fototerapia

Cunoscut fiind faptul că, în cele mai multe cazuri, dermatita atopică se ameliorează pe parcursul verii, ca urmare a expunerii la soare, tratamentul cu lumină ultravioletă artificială este folosit frecvent în tratamentul dermatitei atopice. La nivelul pielii, razele ultraviolete au efect imunosupresor, imunomodulator și antiinflamator, precum și efect antimicrobian, reducând colonizarea cu Staphylococcus aureus.

Helioterapia folosește expunerea naturală la soare în condiții controlate, fie la altitudine scăzută predominant cu raze UVA (ex. Marea Moartă), fie la altitudine înaltă predominant cu raze UVB (ex. Davos). Doza se crește treptat crescând timpul de expunere.

În cazul expunerii artificale la UV, există diverse regimuri de tratament care folosesc fie UVB de bandă îngustă (NB-UVB), mai rar UVB de bandă largă (BB-UVB), fie UVA (mai ales UVA1), fie combinația UVAB și tratamente orale/topice anterioare care cresc sensibilitatea la lumina, precum psoralenii (terapia PUVA). În Europa, cel mai frecvent se folosesc razele UVB de bandă îngustă și UVA1, fiind și cele pentru care nu s-a demonstrat creșterea riscului de cancer cutanat.

Utilizarea fototerapiei este limitată și de accesul la un centru în care se poate aplica și de numărul mare de vizite săptămânale (3-5 vizite/săptămână), timp de 6-12 săptămâni.

Terapia antipruriginoasă

Tratamentul topic cu glucocorticosteroizi sau inhibitori de calcineurină, prin efectul lor antiinflamator și remisiunea dermatitei, vor diminua secundar și pruritul.

De ajutor în controlul pruritului ar putea fi și tratamentul antihistaminic H1 oral, mai ales antihistaminicele de generație I care pot avea ca efect advers o ușoară sedare; acest efect poate ameliora pruritul nocturn și somnul.

Tratamentul antibiotic

Dintre complicațiile importante ale dermatitei atopice amintim suprainfectarea leziunilor cu bacterii (ex. Staphylococcus aureus), virusuri (ex. virusul herpetic sau vericelo-zosterian, moluscum contagiosum, virusuri Coxsackie) sau fungi (ex. specii de Malassezia). În acest caz, la tratamentul de fond al dermatitei atopice se va adăuga tratamentul specific antibiotic, antiviral sau antifungic.

Terapia antiinflamatoare sistemică

În cazurile severe de dermatită atopică, medicul specialist poate indica tratament de scurtă durată cu corticoizi pe cale orală. Pe termen lung, pot fi administrate diverse medicamente imunosupresoare precum ciclosporina, azatioprina, micofenolat mofetil sau metotrexatul, precum și alte medicamente a căror eficiență a fost variabil dovedită în studii clinice.

Terapiile biologice

Terapiile biologice sunt tratamente relativ noi (se folosesc în alte boli dermatologice de peste 10 ani) care au ca țintă diverse celule sau substanțe implicate în inflamație și care și-au dovedit eficiența și siguranța în studii clinice pe pacienți cu dermatită atopică moderat-severă. Mai multe molecule au arătat efecte promițătoare și sunt în curs de evaluare în studii clinice.

 Sursă foto: https://www.everydayhealth.com/eczema/guide/symptoms/